De unde venim

Biserica Logos își are originile în pasiunea pentru Cuvânt și dragostea față de oameni. Practic, totul a început cu studiul Scripturii în casele noastre: carte după carte, transcrieri structurale ale textului, conferințe de studiu biblic. Toate acestea ne-au ajutat să înțelegem Cine este Dumnezeu. El ne-a fascinat cu cele 66 de fețe ale Sale.

Înțelegându-I dragostea pentru oameni, am decis să închiriem o sală în oraș. Nu a fost ușor, dar a fost extrem de frumos. Duceam boxele, microfoanele şi stația după noi duminică de duminică. Dumnezeu ne-a dus mai departe, provocându-ne să credem în complementaritate, în darurile Duhului Sfânt şi în manifestarea lor diversă.

Ne-am recântărit credinţa şi unele crezuri. Am redescoperit credincioşia şi providenţa lui Dumnezeu, Care a trimis oameni din diferite colțuri ale pământului pentru a ne deschide ochii şi a ne vindeca inima. Experienţele ne-au depăşit pe alocuri teologia, fiind nevoiți o vreme să trăim cu întrebări fără răspuns. Am înțeles atunci că Dumnezeu nu poate fi limitat de conceptele noastre, ci El poate surprinde, El Se ascunde și iubește să fie căutat și găsit.

De ce-am dori să ni te alături...

Pentru că vrem să luptăm împreună cu tine pentru ca viața ta să fie în voia lui Dumnezeu. Vrem să-ți fim aproape atunci când e greu sau atunci când viața pare să nu-ți mai fi lăsat opțiuni.

Nimeni nu poate trăi în afara unei familii iubitoare, care te îndrăgeşte așa cum ești. Avem nevoie unii de alţii. Viața pe cont propriu poate fi extrem de periculoasă și costisitoare. 

 

Pentru că vrem ca abilitățile, competențele şi darurile tale să fie înflăcărate. Cu siguranță, ești unic și tocmai această unicitate a ta adaugă trupului lui Hristos o nouă culoare. 

Slujirea ta îi poate înfrumuseța pe cei de lângă tine în aceeași măsură în care slujirea noastră îți poate aduce ție trăiri sau contexte noi prin care să te apropii de inima lui Dumnezeu.

Pentru că vrem să descoperim împreună Adevărul. Acel adevăr care este în mijlocul nostru și care-şi are rădăcinile în relația personală a fiecăruia cu Hristos.

Îl iubim și Îl adorăm pe Dumnezeu. Tânjim după prezența Lui. Ne dorim să-I cunoaştem inima și să purtăm în noi durerile Lui. Vino la o astfel de părtășie!

Ce fel de creștini suntem?

Relație, nu religie

Religia nu a salvat vreodată pe cineva. De fapt, religia scindează, rupe, ridică ziduri și uneori, mari războaie s-au purtat în numele ei. Într-un final, te lasă pustiit, gol și profund dezamăgit.

Relația cu Dumnezeu este însă ceva proaspăt, personal, ceva după care tânjești mereu. Acel ceva care satură sufletul și-ți liniștește inima. Prezența Lui este vindecătoare și plină de nădejde. 

Viață, nu forme moarte

Dumnezeu Se ascunde și iubește să fie căutat și găsit. Din păcate însă, cu toții avem instinctul de a conserva acel loc, acea formă în care L-am întâlnit, în care El S-a descoperit cândva.

Când El este prezent, totul prinde viață și culoare, dar când El pleacă, cele mai sfinte forme devin simple relicve, activism mort, goliciune și disperare... o disperare mascată dibaci uneori.